Conversori Comuni

Cum funcționează aceste convertoare

Fiecare convertor transformă valoarea introdusă într-o unitate de bază comună, apoi o convertește în unitatea dorită. Lungimea se convertește prin metru, masa prin kilogram și așa mai departe. Realizarea conversiei în doi pași permite oricărei unități dintr-o categorie să fie convertită în oricare alta, fără a avea nevoie de un factor separat pentru fiecare pereche posibilă.

Introdu un număr, alege unitatea din care convertești și unitatea în care dorești conversia, iar rezultatul apare imediat. Fiecare pagină afișează și factorul aplicat, precum și un tabel cu cele mai comune valori, astfel încât să poți verifica singur calculele sau să folosești tabelul fără calculator.

Metric, imperial și sistemul american

Majoritatea țărilor folosesc unități metrice, unde fiecare treaptă este un multiplu de zece: un kilometru are 1.000 de metri, un centimetru este a suta parte dintr-un metru. Sistemele imperial și american provin din măsurători engleze vechi și folosesc trepte neregulate, precum 12 inch într-un foot și 5.280 feet într-o milă.

Cele două sisteme se suprapun în moduri complicate. Un galon american are aproximativ 3,785 litri, iar un galon imperial are aproximativ 4,546 litri, deci galonul imperial este cu circa 20% mai mare. Uncia fluidă americană diferă puțin de cea imperială. Atunci când o unitate are mai multe definiții, convertorul specifică pe cea folosită, astfel încât o rețetă, un consum de combustibil sau o greutate la transport să fie convertite în unitățile de care ai nevoie.

Precizie și rotunjire

Unele conversii sunt exacte prin definiție. Un inch este exact 2,54 centimetri, iar o livră este exact 0,45359237 kilograme, deoarece aceste valori au fost stabilite prin acord. Altele, cum ar fi conversia între grade și radiani, implică un număr irațional și pot fi doar aproximative.

Rezultatele sunt afișate cu suficiente zecimale pentru uz cotidian și profesional. Dacă ai nevoie de o toleranță anume, rotunjește la final, nu pe parcurs: rotunjirea unei valori intermediare și apoi conversia din nou este cea mai frecventă cauză a apariției unor mici erori în calcule.

Temperatura este excepția

Aproape orice conversie de aici este o simplă înmulțire, însă temperatura nu. Celsius, Fahrenheit și Kelvin au puncte zero diferite, așa că pentru conversia între ele este nevoie atât de un offset, cât și de un factor de scalare: conversia din Fahrenheit în Celsius presupune scăderea a 32 înainte de a înmulți cu 5/9. De aceea dublarea unei temperaturi într-o scară nu înseamnă dublarea ei în alta, iar diferențele de temperatură se convertesc diferit față de valorile absolute.